ŞCOALA GIMNAZIALĂ JINA
I. PRIMELE ÎNCEPUTURI PÂNĂ IN ANUL 1851
În anul 1765, după înfiinţarea regimentului de graniţă a luat fiinţă şi şcoala din comună, prin grija comadantului acestui regiment, al cărui nume nu s-a păstrat. Anul înfiinţării şcolii nu se cunoaşte precis, însă este sigur că la începutul anului 1800 existau în comună două şcoli:
- Şcoala naţională şi
- Şcoala comunală.
Din însemnările fostului paroh, Dumitru Pamfiloiu, care a început o monografie a comunei Jina reies următoarele date şi precizări: Şcoala noastră din Jina, pe timpul graniţei , a fost numită „Şcoală nemţească”cu un bun renume din care se recrutau sub-ofiţerii şi chiar ofiţerii regimentului român, primul regiment de graniţă;din această şcoală se mai recrutau mulţi preoţi şi învăţători din scăunime, cărora le era admisă cercetarea şcolii. O altă şcoală în care mergeau începătorii şi fetiţele noastre se numea ŞCOALA NAŢIONALĂ.
Şcoala nemţească s-a clădit de către regimentul şi compania a V-a Jina , între anii 1823-1824. Aici învăţau elevii mai buni din şcoala naţională, care erau obligaţi să o frecventeze până la varsta de 16 ani, după care unii din ei erau folosiţi ca scriitori în cancelaria companiei a V-a din Jina şi în cancelaria comunală. La vârsta de 18 ani li se dădeau armele, fiind înrolaţi în serviciul militar activ grăniceresc.
De remarcat este că elevii acestei şcoli îşi însuşau limba germană în aşa măsură încât conversu între ei în această limbă de “cugetai că sunt nemţi născuţi”. Limba română o vorbeau numai amestecată cu cu cuvinte nemţesti iar Computul îl făceau numai în limba germană.
Din această şcoală se recrutau elevii buni la învăţătură şi trimişi la şcoala naormală de învăţători din comuna Orlat, jud. Sibiu unde se afla şi comadantul regimentului de graniţă.
Din lipsa datelor de arhivă precum şi a altor izvoare, nu se cunosc primii învăţători de la această şcoală. Se ştie însă că în perioada 1810-1826 au funcţionat ca învăţători la şcoala germană următorii: Gheorghe Bejan, mort în Jina
Kerkana, plecat în Orlat.
Înainte de anul 1848 a funcţionat la această şcoală Constantin Stejar, care la Revoluţia de la 1848, fiind mobilizat ca ofiţer, ajunge la gradul de căpitan, în care calitate a ieşit la pensie şi moare în anul 1909 în Jina.
Din punct de vedere administrativ, şcoala era condusă de comandantul companiei a V-a instalată în această comună.
II. PERIOADA 1851-1896
În anul 1851 se desfiinţează regimentul I de graniţă. Odată cu acesta se desfiinţează şi şcoala aşa cum era organizată până atunci. În acest an se înfiiţează o şcoală confesională, care nu mai avea reputaţia celei anterioare pentru că o cercetau numai copiii care vreau şi în număr foarte restrâns. Avea un singur învăţător cu numele Dănilă Noga, fost sergent în armata de graniţă şi fără nici o pregătire pedagogică. Am extras din însemnările lui Dumitru Pamfiloiu, care mai departe spune: “Aşa s-a făcut că din vestita şcoală militară granicerească s-a ales un nimica mare şi din copiii obligaţi, au rămas fără nici o învăţătură, astăzi nu ştie niciunul să citească şi să scrie, aşa că nici un primariu n-ai de unde pune”.
Această situaţie de decădere a şcolii din Jina a durat până în anul 1870, când prin neobosita stăruinţă şi activitate a baronului David Urs de Nargina, colonel pensionar şi a căpitanului Constantin Stejar din Jina, au înfiinţat şcoala grănicerească din Jina şi au obţinut de la Guvernul Austriac “Fondul de montură” din care până în anul 1851 se confecţionau uniformele soldaţilor grănioceri. Întreg venitul acestui fond a fost destinat pentru plata învăţătorilor şi construirea de şcoli în fostele comune grănicereşti.
În anul 1871 şcoala funcţiona cu două posturi, cărei învăţător-diriginte a fost Dumitru Lazăr, originar din Sibiu. În anul 1874 se înfiinţează şi al treilea post de învăţător.
Învăţătorii purtau următoarele titluri:
- învăţător diriginte
- învăţător secund
- învăţător adjunct
Şcoala era condusă de către un comitet şcolar numit Eforia şcolară iar conducerea centrală o avea“Comitetul administrativ al scolilor şi fondul grăniceresc” cu reşedinţa în Sibiu, având ca preşedinte până în anul 1896 pe baronul David Urs de Nargina. Acest comitet plătea învăţătorii, întreţinea localurile, supraveghea şi îndruma învăţământul din aceste şcoli.
Pentru compania a V-a s-a alocat o cotă anuală de 700 de forinţi pentru plata învăţătorilor şi întreţinerea şcolii.
Piatra fundamentală la şcoala noastră din Jina s-a pus şi s-a sfinţit de către parohul Dumitru Pamfiloiu în anul 1870, cu mare solemnitate, în prezenţa corpului didactic, a comitetului parohial, a scaunului şcolar, a căpitanului pensionar Ion Stăulea şi a unui public numeros. Tot cu această ocazie s-a făcut şi o inscripşie semnată de toţi cei prezenţi şi aşezată într-o sticlă cilindrică bine închisă, pe piatra fundamentalăa edificiului. După terminare, edificiul s-a sfinţit tot de către parohul mai sus amintit, în prezenţa autorităţilor din comună şi a cetătenilor. După acest act, localul a fost dat în folosinţă publică în scopul pentru care a fost construit.
În arhiva şcolii generale din comuna Jina se găsesc următoarele documente mai importante privind unele probleme ale şcolii din perioada la care ne referim, după cum urmează:
Manuale şcolare utilizate:
- Abecedarul lui B. Petri
- Carte de lectură de V. Ronan
- Gramatica română de Mihălţianu
- Carte de exerciţiu în computu de Neohsia
- Elemente de geografie de Z. Boiu
- Elemente de istorie de Z Boiu
- Elemente de istoria naturii şi de fizică de Boiu.
Manuale recomandate învăţătorilor:
- Scriptologia sau modul de a învăţa cititul scriind îndreptar pentru tractare abecedarului de Petri
- Gramatica limbii române de T. Cipariu
- Gramatica română-2 părţi- de G. Munteanu
- Computul în şcoala popolară de I. Popescu
- Metodica calculaţiunei cu cifre, editată de Ministerul de culte şi instrocţiune politică din Viena
- Elemente de geografie de M. Michescu
- Compediu de istoria Transilvaniei de I. V. Rusu
- Istoria universală de Tutz tradusă de Mesiote
- Elemente de istoria românilor de Laurian
- Elemente de fizică experimentală de Nanianu
- Compediu de istoria naturală de S. Michalescu
- Elemente de istoria naturală de S. Michalescu
Aceste manuale au fost introduse prin dispoziţia Comitetului administrativ al fondului scolastic, în noiembrie 1871.